Blogul tău

complicatii ale alaptarii

17 noiembrie 2011, , Vizualizări: ...

1. Regurgitarea
Apare la sfarsitul mesei, in momentul in care sugarul eructeaza (ragaie). De multe ori mama se alerteaza, crezand ca este vorba despre o varsatura, insa este o conceptie gresita. In cazul regurgitatiei laptele eliminat este in cantitate mica, fara jet, iar copilul creste normal, are o stare generala buna. Regurgitatia nu influenteaza cu nimic starea de sanatate a sugarului, deci atitudinea normala este de a NU opri alimentatia la san.

2. Diareea postprandiala
Este vorba despre eliminarea unor scaune semilichide, galbene, acide, in timpul suptului sau imediat dupa supt, adesea insotite de agitatie, tipete si eventual eritem fesier.

Copilul creste normal, curba ponderala este normala iar starea generala a copilului este de asemenea buna.

Si de aceasta data unele mamici se alerteaza, crezand ca este vorba despre o enterocolita, insa este FALS! De multe ori copilul este supus la tratament antibiotic agresiv, insa fara nici un rezultat, deoarece cauza diareilor este cu totul alta decat o infectie a tubului digestiv. De multe ori se intrerupe chiar alimentatia la san.

Recomandarile CORECTE sunt urmatoarele:
– atata timp cat starea generala a copilului este nemodificata (adica buna), copilul ia in greutate, nu face febra iar scaunele au caracteristicile descrise mai sus, este vorba despre “diareea la san”, pentru care NU este nevoie de nici o sanctiune terapeutica.
– este bine sa NU se intrerupa alimentatia la san, pentru a nu priva copilul de beneficiile laptelui matern, intr-o perioada in care are atata nevoie de acesta!
– se poate administra calciu carbonic, cate 0,5 mg de 2-3-4 ori pe zi, inainte de fiecare al doilea supt.
– pentru eritemul fesier aparut din cauza scaunelor mai acide din alimentatia la san, medicul pediatru sau de familie poate propune o solutie de ameliorare. Nu se va intrerupe alimentatia la san pentru rezolvarea eritemului fesier!!!
– in cazul in care starea copilului este modificata, copilul face febra, vomita, scaunele devin mai dese sau cu striuri de sange si nu mai respecta tiparul descris mai sus, prezentati copilul la medic caci poate fi vorba despre o enterocolita sau o alta infectie, cu evolutie potentiala grava!!!!!

3. Icterul din alimentatia la san (icterul laptelui matern)
In alimentatia la san poate sa apara si acest simptom care, atunci cand este foarte intens, alerteaza mama si determina prezentarea la medic.

In perioada de alimentatie la san, icterul poate sa apara fie in prima saptamana de viata (icter cu debut precoce), fie dupa prima saptamana de viata (icter cu debut tardiv). Se pare ca mecanismele de producere ale celor doua tipuri de icter sunt diferite, la fel ca si semnificatia clinica si gravitatea acestora.

Icterul cu debut precoce (in prima saptamana de viata)
Se pare ca icterul precoce se datoreaza unui aport insuficient de lapte, care prin deficitul de glucoza duce la un aport insuficient de calorii (energie). In consecinta, bilirubina care este eliminata prin bila si apoi prin scaun, va fi reabsorbita din intestin intr-o proportie mai mare decat ar fi normal, si astfel se va intoarce in circulatie, ducand astfel la aparitia icterului. Icterul care survine prin acest mecanism poate sa apara si mai tarziu, atunci cand aportul caloric scade semnificativ.

Ce este de facut in cazul acestui icter aparut in alimentatia la san? Avand in vedere mecanismul prin care apare, cea mai buna metoda de contracarare a acestui tip de icter este un aport suficient de calorii. Se recomanda ca sugarul sa primeasca 8-12 supturi pe zi, iar daca nici atunci aportul de lapte nu este suficient, se recomanda suplimentarea alimentatiei la san cu formule de lapte speciale pentru varsta sugarului.

Icterul cu debut tardiv (dupa prima saptamana de viata)
Acest icter apare in perioada in care un icter precoce ar trebui sa diminue sau sa dispara. Nivelul bilirubinei in sangele copilului are valori mult mai mari, bilirubina indirecta (bilirubina neprelucrata de ficat) putand atinge niveluri foarte mari, de 20-25 mg/dl su mai mult.

In afara de acest icter, copilul este normal, creste in greutate, scaunele sunt normale, la fel si urina, nu are semne care sa indice ca ar avea vreo suferinta.

Daca mama respectiva mai are si alti copii care au fost alimentati la san, este probabil ca si acestia sa fi avut aceasta forma de icter, mai mult sau mai putin intensa. De asemenea, este foarte probabil ca si urmatorii copii, daca vor fi hraniti la san, sa faca aceasta forma de icter.

Icterul persista atata timp cat copilul este alimentat la san si scade rapid in intensitate atunci cand copilul este trecut pe formule de lapte, deci atunci cand alimentatia la san este intrerupta.

IMPORTANT: daca icterul nu cedeaza (nivelul bilirubinei indirecte nu cade rapid) atunci cand este intrerupta alimentatia la san, nu este vorba de icterul laptelui matern. In aceasta situatie, copilul trebuie investigat mai amanuntit, pentru aflarea cauzei icterului!

Se pare ca icterul laptelui matern apare datorita unor componente ale laptelui de femeie care cresc reabsorbtia bilirubinei din intestin, dar si deplaseaza bilirubina de pe albumina din sangele copilului. Rezultatul- niveluri foarte mari ale bilirubinei indirecte.

Ce este de facut? Primul pas corect in aceasta situatie este prezentarea la medicul de familie sau la medicul pediatru, deoarece este necesar sa se faca o minima investigare a copilului. Daca nivelul bilirubinei devine periculos pentru sistemul nervos al copilului (> 20 mg/dl), se va intrerupe pentru o perioada alimentatia la san. Daca este vorba despre icterul laptelui matern, bilirubina va scadea in aceasta perioada, ceea ce serveste ca dovada ca nu este vorba despre un alt tip de icter. Dupa aproximativ 5 zile, se reia alimentatia la san, iar pentru scaderea nivelului bilirubinei se va folosi fenobarbital (5 mg/ kg/ zi, per oral, timp de 5-7 zile) , sau fototerapia (la niveluri ale bilirubinei > 20 mg/dl).

Acestea sunt metode care ajuta la metabolizarea bilirubinei, si deci la diminuarea icterului. Prin folosirea fenobarbitalului se poate ajunge la concentratii de bilirubina aproape normale, chiar in conditiile continuarii alimentatiei la san. Desigur, orice decizie terapeutica, de continuare sau oprire a alimentatiei la san, sau de administrare a fenobarbitalului sau a sedintelor de fototerapie o va lua medicul specialist!

4. Hipogalactia materna (secretia insuficienta de lapte)
Cea mai frecventa situatie este aceea in care secretia insuficienta de lapte este determinata de o cauza anume, si anume: dieta mamei, starea psihica a mamei, starea fizica a mamei sau de o tehnica de alimentatie la san incorecta.

Copilul nu ia in greutate, plange, este tot timpul agitat, nemultumit (pentru ca este infometat!), are scaune inchise la culoare, rare, si se va deshidrata treptat, el neprimind lichide suficiente. In acest moment sugarul va deveni somnolent, nu va mai tipa, nu va mai avea scaune, va dormi mereu. Acestea sunt semne de gravitate si in nici un caz nu inseamna ca sugarul este multumit si fericit. In aceasta situatie devine urgenta prezentarea la medic!

Medicul va hotari daca este necesara suplimentarea alimentatiei la san cu o formula de lapte corespunzatoare varstei copilului.

Cum se poate creste secretia lactata? Prin hidratarea corespunzatoare a mamei, prin alimentarea mai frecventa la san a sugarului, prin golirea cat mai completa a sanului, ceea ce va stimula secretia lactata. De asemenea, este benefic ca mama sa se relaxeze inainte si in timpul alaptarii, sa-si acorde perioade suficiente de odihna.

La recomandarea medicului, se pot administra pe o perioada limitata ocitocice.

5. Supralactatia (lapte in exces)
Ce putem face?Sugarul poate fi hranit la un singur san la o alaptare, celalalt san fiind golit prin mulgere manuala. Sau daca mama doreste sa foloseasca ambii sani pentru o alaptare, se va face mulgerea manuala pana cand se va opri curgerea spontana a laptelui, apoi sanii vor fi oferiti sugarului.

6. Angorjarea (umflarea, tumefierea sanilor)
Ce putem face? Se pot face dusuri cu apa calda, comprese calde si umede, se poate recurge la mulgerea manuala si la alaptatul mai des. De asemenea, folosirea sutienului poate avea efecte benefice.

7. Refuzul sanului
De ce refuza sugarul sanul? Cel ami frecvent, acest lucru se intampla intre 4 luni si 1 an, din cauza ca sanul devine insuficient pentru sugar, sau pentru ca si-a modificat gustul datorita unor modificari in alimentatia mamei, sau din cauza aparitiei dentitiei.

Daca sugarul refuza sanul mai mult de o saptamana va fi intarcat si se va trece la alaptarea cu formule de lapte adaptate special pentru varsta sugarului.

8. Mastita si abcesul sanului
Apar datorita unei tehnici de alimentatie la san inadecvata, cu aparitia fenomenelor de staza a laptelui, a fisurilor si eroziunilor mamare.

Ce este de facut? In primul rand este bine ca mama sa se prezinte la medicul de familie, care ii va stabili care este masura terapeutica corecta, in functie de gravitatea cazului. In principiu, se va intrerupe alimentatia la sanul afectat pana la vindecarea leziunilor (copilul va fi hranit fie la sanul sanatos, fie se va introduce o formula de lapte corespunzatoare). Sanii vor fi evacuati manual, se vor pune comprese umede si calde, se vor lua analgezice si eventual, antibiotice. De asemenea, mama trebuie sa se hidrateze corespunzator si se va recomanda repausul la pat. Ca ultima solutie, in caz de abces, se va practica incizie cu drenarea continutului acestuia.

Toate aceste masuri terapeutice vor fi luate la recomandarea medicului, pentru vindecarea cat mai rapida a leziunilor.

Scrie și tu
Nu necesită conectare click aici pentru toate intrebarile
Aboneaza-te
la Newsletter-ul zilnic
Primeste pe mail noutatile Sfatulparintilor.ro

Recomandări

Cele mai noi

Vezi cele mai noi 100 de articole

Cele mai citite din categorie

Comentarii (1)

  1. lyana8520 spune:

    f interesant acest articol, pt toatee mamicile

Comenteaza

Meniu